Eu cu cine gândesc? - Podcast de istorie și filozofie cu Theodor Paleologu și Răzvan Ioan

Eu cu cine gândesc? - Podcast de istorie și filozofie cu Theodor Paleologu și Răzvan Ioan

Întrucât ne-am decis să trăim o veșnicie, ne-am hotărât că vom avea destul timp să povestim despre istoria intelectuală a omenirii într-o serie de podcasturi începând cu antichitatea și ajungând până în zilele noastre. Planul nostru este ca, în fiecare săptămână, să purtăm o discuție despre o temă esențială din sfera umanistă. Vom vorbi, așadar, despre literatura, istorie, religie și, bineînțeles, filozofie. Totul în ordine cronologică.
00:00
00:00

Resumen del episodio

Jean-Paul Sartre și Simone de Beauvoir sunt două dintre figurile centrale ale existențialismului francez și ale vieții intelectuale europene din secolul XX. Filozofia lor pornește de la libertatea individului într-o lume în care existența nu vine cu un sens prestabilit. La Sartre, formula celebră potrivit căreia „existența precedă esența” exprimă tocmai această idee: omul nu este definit dinainte, ci devine ceea ce este prin alegerile și acțiunile sale. În Ființa și neantul, el analizează libertatea, responsabilitatea, angoasa și „rea-credința”, prin care încercăm să ne ascundem propria libertate. Simone de Beauvoir dezvoltă existențialismul într-o reflecție asupra condiției concrete a individului, a relației cu celălalt și, mai ales, a situației femeilor. În Al doilea sex, celebra formulă „Nu te naști femeie, devii” exprimă ideea că feminitatea nu poate fi redusă la biologie, ci este construită prin educație, norme și raporturi sociale. Beauvoir analizează felul în care femeia a fost definită istoric drept…

Episodios

209-

EP 207: Sartre și Beauvoir

Jean-Paul Sartre și Simone de Beauvoir sunt două dintre figurile centrale ale existențialismului francez și ale vieții intelectuale europene din secolul XX. Filozofia lor pornește de la libertatea individului într-o lume în care existența nu vine cu un sens prestabilit. La Sartre, formula celebră potrivit căreia „existența precedă esența” exprimă tocmai această idee: omul nu este definit dinainte, ci devine ceea ce este prin alegerile și acțiunile sale. În Ființa și neantul, el analizează libertatea, responsabilitatea, angoasa și „rea-credința”, prin care încercăm să ne ascundem propria libertate. Simone de Beauvoir dezvoltă existențialismul într-o reflecție asupra condiției concrete a individului, a relației cu celălalt și, mai ales, a situației femeilor. În Al doilea sex, celebra formulă „Nu te naști femeie, devii” exprimă ideea că feminitatea nu poate fi redusă la biologie, ci este construită prin educație, norme și raporturi sociale. Beauvoir analizează felul în care femeia a fost definită istoric drept…

13 nov. 2026
208-

EP 206: Popper

Karl Popper este unul dintre cei mai importanți filozofi ai științei din secolul XX, preocupat de întrebarea care separă o teorie științifică de una care doar pretinde că este științifică. În Logica cercetării, el critică ideea că știința avansează prin acumularea de observații care confirmă teoriile. Oricâte lebede albe am observa, nu putem demonstra că toate lebedele sunt albe; în schimb, apariția unei singure lebede negre poate contrazice afirmația. De aici criteriul său celebru al falsificabilității: o teorie este științifică dacă formulează afirmații care, cel puțin în principiu, pot fi infirmate de experiență. Pentru Popper, cunoașterea avansează prin conjecturi și respingeri. Oamenii de știință formulează ipoteze îndrăznețe, încearcă să le supună unor teste severe și le abandonează sau le modifică atunci când acestea eșuează. Nicio teorie nu devine definitiv adevărată; poate doar să reziste mai bine criticilor și testelor. Această concepție, numită adesea raționalism critic, transformă posibilitatea…

06 nov. 2026
207-

EP 205: Wittgenstein

Ludwig Wittgenstein este una dintre figurile decisive ale filozofiei secolului XX și un gânditor a cărui operă pare să se împartă în două proiecte aproape opuse. În Tractatus Logico-Philosophicus, scris în mare parte în timpul Primului Război Mondial, încearcă să stabilească raportul dintre limbaj, gândire și lume. Propozițiile cu sens reprezintă stări de lucruri posibile, iar structura limbajului trebuie să reflecte structura logică a realității. De aici și celebra limită pe care o trasează: despre ceea ce nu poate fi spus cu sens trebuie să se tacă. Mai târziu, Wittgenstein își reconsideră radical propriile idei. În Cercetări filozofice, publicată postum, renunță la căutarea unei structuri logice unice a limbajului și insistă asupra diversității felurilor în care folosim cuvintele. Sensul unui cuvânt trebuie căutat în folosirea lui, în cadrul unor „jocuri de limbaj” legate de anumite forme de viață. A promite, a întreba, a glumi, a porunci sau a povesti presupun reguli și contexte diferite, iar confuziile…

30 oct. 2026
206-

EP 204: Russell

Bertrand Russell este una dintre figurile majore ale filozofiei analitice din secolul XX, logician, filozof și eseist preocupat deopotrivă de fundamentele matematicii, limbaj și problemele vieții publice. Împreună cu Alfred North Whitehead, publică monumentala Principia Mathematica, încercând să arate că matematica poate fi fundamentată logic. Celebrul paradox al lui Russell, descoperit în teoria mulțimilor, arată însă dificultățile profunde ale proiectelor logice de la începutul secolului și îl obligă chiar pe Frege să-și recunoască problemele propriului sistem. În filozofia limbajului, Russell caută să dezvăluie structura logică ascunsă sub forma gramaticală a propozițiilor. În eseul On Denoting dezvoltă teoria descripțiilor definite, arătând cum putem analiza propoziții care par să vorbească despre obiecte inexistente fără să presupunem că acestea există. Metoda sa devine emblematică pentru filozofia analitică: multe probleme filozofice pot fi clarificate printr-o analiză atentă a limbajului și a formei…

23 oct. 2026
205-

EP 203: Frege

Gottlob Frege este unul dintre fondatorii logicii moderne și ai filozofiei analitice. Proiectul său pornește de la o întrebare aparent tehnică: pe ce se întemeiază adevărurile aritmeticii? Frege încearcă să arate că matematica poate fi derivată din logică și construiește, în Begriffsschrift, un nou limbaj formal, mult mai puternic decât logica tradițională aristotelică. Introducerea cuantificatorilor și analiza propozițiilor în termeni de funcții și argumente schimbă radical istoria logicii. În filozofia limbajului, Frege formulează celebra distincție dintre sens (Sinn) și referință (Bedeutung). Două expresii pot desemna același lucru, dar îl pot prezenta în moduri diferite: „Luceafărul de dimineață” și „Luceafărul de seară” se referă amândouă la planeta Venus, dar au sensuri diferite. Această distincție îi permite să explice cum propozițiile despre același obiect pot totuși transmite informații noi. Limbajul nu este doar un sistem de etichete puse pe lucruri, ci are o structură logică ce trebuie analizată…

16 oct. 2026